Tobă, acuzat oficial că a ținut la secret cheltuielile pentru Oprea. „Îmi voi dovedi nevinovăția”

„Mi s-a adus la cunoștință faptul că a fost dispusă urmărirea penală față de acuzația de favorizare a făptuitorului. Niciodată nu am comentat un dosar penal, nu îl voi comenta acum. Faza de urmărire penală este confidențială, nu pot face declarații. Cred în nevinovăția mea și voi prezenta toate probele”, a declarat Petre Tobă, la ieșirea din sediul Direcției Naționale Anticorupție.

Petre Tobă a sosit, vineri dimineață, la sediul DNA, pentru a fi audiat în dosarul DIPI, în care este acuzat de favorizarea făptuitorului. Audierea are loc la o zi după ce președintele Klaus Iohannis a avizat solicitarea de urmărire penală pe numele fostului ministru de Interne în dosarul de corupție. Înainte de audiere, Tobă a declarat că își va dovedi nevinovăția.

„Am fost citat în calitate de suspect pentru comiterea infracțiunii de favorizarea făptuitorului. Eu mi-am depus demisia din funcția de ministru al Internelor tocmai pentru a nu implica ministerul într-un scandal public. Îmi susțin nevinovăția și sunt prezent aici pentru a prezenta toate argumentele în susținerea nevinovăției. Sunt convins că până la urmă cu toate argumentele pe care le voi prezenta, îmi voi dovedi nevinovăția” a declarat Petre Tobă la intrarea la DNA.

Procurorii anticorupție i-au adus la cunoștință fostului ministru de Interne acuzațiile din dosar, după ce președintele Klaus Iohannis a avizat, joi, urmărirea penală pe numele acestuia pentru favorizarea făptuitorului în dosarul privind fapte de corupție la DIPI.

Pe 1 septembrie, Petre Tobă anunța, prin intermediul biroului de presă al ministerului, că își dă demisia din funcție după ce procurorii DNA ceruseră aviz președintelui pentru începerea urmăririi penale pe numele său în dosarul privind fapte de corupție la DIPI, acesta fiind acuzat de favorizarea făptuitorului. Concret, arătau procurorii DNA în cadrul unui comunicat de presă, pe numele fostului ministru de Interne există suspiciunea că „la data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcția Națională Anticorupție se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare, vezi comunicat 634/VIII/3 din 11 mai 2016), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente”.

Este vorba despre aceeași cauză despre care procurorii anticorupție au menționat că este disjunsă din dosarul „Limuzina”, în care fostul vicepremier Gabriel Oprea este acuzat de abuz în serviciu, pentru că ar fi dispus alocarea a 410.000 lei pentru fondurile operative ale serviciului secret, bani pe care i-a utilizat apoi pentru achiziția unei limuzine de lux Audi A8, „pentru folosința personală și exclusivă”, dar și pentru cumpărarea unei cabine de duș cu jacuzzi, a unor canapele și a unui televizor pentru cabinetul său de ministru, trecând cheltuielile în categoria „secret de stat”, chiar dacă „divulgarea lor nu ar fi fost de natură să producă daune securității naționale”.

„Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzației penale)”, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii anticorupție precizează că din fondurile operative ale D.I.PI. au fost cumpărate căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.

DNA explică și că în situații similare, în care a fost vorba tot despre o deturnare de fonduri, ministrul Tobă a procedat în mod diferit, acceptând declasificarea normativelor MAI, unele dintre ele fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative.

Urmărirea penală pentru Tobă, solicitată în cazul corupției de la D.I.P.I., disjuns din dosarul „Limuzina” al lui Oprea

Șefi ai serviciului secret al MAI, care au ajuns la începutul săptămânii la sediul DNA, au cerut clasificarea unor informații și înregistrarea unor acte în categoria documentelor secrete de stat ale D.I.P.I pentru a ascunde o deturnare de fonduri, arată procurorii anticorupție într-un comunicat de presă prin care explică punerea sub învinuire a lui Rareș Văduva, șeful Departamentului de Informații și Protecție Internă din cadrul MAI. Concret, aceștia menționează că actualul dosar este unul disjuns din dosarul „Limuzina”, în care fostul vicepremier Gabriel Oprea este acuzat de abuz în serviciu, pentru că ar fi dispus alocarea a 410.000 lei pentru fondurile operative ale serviciului secret, bani pe care i-a utilizat apoi pentru achiziția unei limuzine de lux Audi A8, „pentru folosința personală și exclusivă”, dar și pentru cumpărarea unei cabine de duș cu jacuzzi, a unor canapele și a unui televizor pentru cabinetul său de ministru. Procurorii DNA arată, deci, că cei din conducerea D.I.P.I. au făcut în așa fel încât aceste cheltuieli să fie încadrate la categoria „secret de stat”, chiar dacă „divulgarea lor nu ar fi fost de natură să producă daune securității naționale”.

Rareș Văduva, fost șef al D.I.P.I. a fost adus luni dimineață la sediul DNA, pentru a-i fi comunicate acuzațiile de deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, toate în formă continuată, precum și favorizarea făptuitorului și obstrucționarea justiției, iar ulterior au ajuns în fața procurorilor anticorupție și alți foști șefi ai instituției. Mai târziu, alți 18 angajați ai Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au fost puși sub învinuire în același dosar, fiind urmăriți penal pentru infracțiuni de deturnare de fonduri, delapidare, abuz în serviciu sub forma complicității, fals și uz de fals.

Într-un comunicat de presă, reprezentanții DNA susțin că aceștia, „sub pretextul existenței unor cheltuieli pentru activități informativ-operative, au întocmit rapoarte care au fost aprobate de persoane din conducere și în baza cărora sume din fondurile operative au fost folosite, în mod nelegal, pentru cheltuieli de protocol, înzestrarea instituției ori au fost folosite in interes personal de către persoane din conducerea instituției.

De asemnea, angajații DIPI sunt acuzați că au atestat în fals necesitatea unor cheltuieli operative, că și-au însușit sume de bani din fondurile operative, că s-au folosit de rapoartele Compartimentului fonduri operative deși ar fi cunoscut că acestea sunt întocmite în fals, mai anunță DNA.

Potrivit procurorilor anticorupție, există probe la dosar care atestă că, între 2014-2015, peste 220.000 de lei ar fi fost deturnați din fondurile operative ale DIPI pentru cheltuieli de protocol, suma care ar fi fost însușită în scop personal fiind de aproximativ 70.000 de lei.

De fapt, pe 11 mai, procurorii DNA au decis trimiterea în judecată a fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea, sub acuzația de abuz în serviciu, arătând că „în ziua de 13 iulie 2015, inculpatul Oprea Gabriel, în calitate de ministru de Interne și ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe și a comisarului șef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor.

Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție. Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar D.I.P.I. a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinația legală a fondurilor operative”, au arătat procurorii DNA.